Victor Socaciu – Doamne, fă-mă prost
Muzica: Victor Socaciu
Versuri: Ion Pribeagu & Victor Socaciu
De-ar fi să-i luam pe toți la rând,
Și actualii, dar și fostii,
Cei mai deștepți de pe Pământ
Au fost întotdeauna…. proștii.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ți facă-n viața ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare:
“Iubite Doamne, fă-mă….prost!”
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveți atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră
Ajunge numai să fii….prost.
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvață contra cost,
Păcat ca nici o facultate
Nu dă și diploma de prost.
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
Și ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe prostie
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jignești, să nu-i împroști!
O, Doamne, de ne-ar crește grâul
Cum cresc recoltele de proști.
Și-n lumea asta rasturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepți,
Savanții noștri mor de foame
Și numai proștii sunt deștepți.
Și proștii mor vai ce cutremur,
Drapelele chiar de cad în bernă,
Nu disperați fiindcă e sigur,
La noi prostia e eternă.