A mea

Victor Socaciu – A mea

Muzica: Victor Socaciu
Versuri: Nichita Stănescu

Ea singură mă aşteaptă să-i vin acasă,
În lipsa mea ea se gândeşte numai la mine,
ea cea mai dragă şi cea mai aleasă
dintre roabele sublime.

Ei i se face rău de singurătate
ea stă şi spală tot timpul podeaua
până se face de paisprezece carate
şi tocmai să calce pe dânsa licheaua.

Părul lung şi negru ea şi-l întinde de la uşă spre pat
să nu greşească bărbatul niciodată
drumul lui predestinat.

Ea spală zidul casei tot cu mâna ei
Pe dânsul îl ia atârnând tabloul
ca să se bucure derbedeul, e-hei
căzut de la uşă-n ecouri.

Tot ea îşi aşteaptă bărbatul beţiv
Să-i vină din lume acasă
şi degetele-i albe şi le mişcă lasciv
numai pentru ceafa lui….. frumoasă.

Părul lung şi negru ea şi-l întinde de la uşă spre pat
să nu greşească bărbatul niciodată
drumul lui predestinat.

Pregătindu-i-le de dezbătat
ea ţine în boluri şi zeamă cea acră,
părul lung şi negru şi-l întinde de la uşă spre pat
să nu greşească bărbatul niciodată
drumul predestinat.
drumul lui predestinat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.